Modificări legislative semnificative cu privire la guvernanța corporativă | LegalFlash 90
Modificări legislative semnificative cu privire la guvernanța corporativă | LegalFlash 90
cu Roxana Tudor, Partner și Cătălina Damaschin, Senior Associate - Tudor, Andrei și Asociații, Casa de avocatură asociată BDO România
Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) constituie un punct de cotitură, semnificativ spre modernizarea României. Acest proces creează un echilibru adecvat între prioritățile Uniunii Europene și necesitățile specifice de dezvoltare ale României.
Una dintre masurile prevăzute in PNRR vizează îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat, pentru care au fost stabilite mai multe jaloane, printre care menționăm:
Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) constituie un punct de cotitură, semnificativ spre modernizarea României. Acest proces creează un echilibru adecvat între prioritățile Uniunii Europene și necesitățile specifice de dezvoltare ale României.
Una dintre masurile prevăzute in PNRR vizează îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat, pentru care au fost stabilite mai multe jaloane, printre care menționăm:
- Intrarea în vigoare a legislației actualizate privind companiile de stat;
- Operaționalizarea grupului operativ din cadrul Centrului Guvernului pentru coordonarea și monitorizarea politicilor de guvernanță corporativă.
Prin publicarea tabloului de bord de monitorizare cu obiective financiare și nefinanciare și indicatori de performanță pentru toate categoriile de societăți publice (inclusiv din sectoare cheie precum transporturile, energia, utilitățile publice) și în paralel cu eforturile depuse în vederea atingerii țintelor stabilite prin PNRR, Romania și-a asumat dezideratul aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și al ralierii la principiile de guvernanță corporativă în litera și spiritul acestora. Romania și-a depus candidatura în ianuarie 2022, în prezent găsindu-se în faza tehnică a procedurii de aderare. Î n cadrul acestui proces de aderare, OCDE a realizat un Raport de Evaluare a guvernanței corporative la nivelul întreprinderilor publice din România. Acțiunile recomandate de OCDE în cadrul raportului realizat vizează:
- Consolidarea funcției de proprietate de stat (Centralizarea în continuare a funcției de proprietate de stat; definirea unor obiective clare de performanță financiară și non-financiară pentru întreprinderile de stat individuale;
- Menținerea condițiilor de concurență echitabile cu alte companii (Standardizarea formei juridice și corporative a întreprinderilor de stat; eliminarea scutirilor legale aplicabile întreprinderilor de stat);
- Consolidarea autonomiei și independenței consiliului de administrație (Asigurarea constituirii unor consilii de administrație profesionale și independente; împuternicirea consiliilor de administrație / de supraveghere pentru îndeplinirea funcțiilor de stabilire a strategiei și de supraveghere a managementului);
- Îmbunătățirea transparenței și practicilor de divulgare (îmbunătățirea dezvăluirii financiare și non-financiare de către întreprinderile de stat; extinderea acoperirii raportării anuale agregate);
- Consolidarea sistemelor de control intern (îmbunătățirea monitorizării și implementării măsurilor de gestionare a riscurilor și de integritate).
Așadar, problema cea mai importantă a funcționării întreprinderilor publice, indiferent de structura de capital, este legată de asigurarea unei bune guvernanțe. De asemenea, este necesară consolidarea capacității statului român de a asigura un cadru adecvat pentru guvernanța întreprinderilor publice.
Cadrul legislativ privind guvernanța corporativă este stabilit la nivel național prin OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Așa cum s-a menționat si anterior, prin Evaluarea OCDE a guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din România din 2022 s-a constatat că, în raport de cadrul național existent, principiile de guvernanță corporativă definite la nivelul OCDE nu au fost transpuse în totalitate și/sau conform cadrului definit.
Ca urmare a angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, dar și în urma recomandărilor formulate de OCDE în Raportul de Evaluare a guvernanței corporative la nivelul întreprinderilor publice, legiuitorul și-a propus revizuirea reglementărilor pentru îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor publice.
Astfel, Legea 187/2023, intrată în vigoare în luna iunie, aduce modificări semnificative cadrului legal stabilit prin OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, ulterior modificată și aprobată prin Legea nr. 111/2016 și completată cu HG nr. 722/2016.
Prin punerea în aplicare a noilor prevederi legale se urmărește îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor de guvernanță corporativă a întreprinderilor publice, astfel încât să se asigure o raliere cât mai apropiată de principiile OCDE și o conformare cât mai exactă cu acestea.
Printre cele mai semnificative modificări și completări se numără cele referitoare la:
Cadrul legislativ privind guvernanța corporativă este stabilit la nivel național prin OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Așa cum s-a menționat si anterior, prin Evaluarea OCDE a guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din România din 2022 s-a constatat că, în raport de cadrul național existent, principiile de guvernanță corporativă definite la nivelul OCDE nu au fost transpuse în totalitate și/sau conform cadrului definit.
Ca urmare a angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, dar și în urma recomandărilor formulate de OCDE în Raportul de Evaluare a guvernanței corporative la nivelul întreprinderilor publice, legiuitorul și-a propus revizuirea reglementărilor pentru îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor publice.
Astfel, Legea 187/2023, intrată în vigoare în luna iunie, aduce modificări semnificative cadrului legal stabilit prin OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, ulterior modificată și aprobată prin Legea nr. 111/2016 și completată cu HG nr. 722/2016.
Prin punerea în aplicare a noilor prevederi legale se urmărește îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor de guvernanță corporativă a întreprinderilor publice, astfel încât să se asigure o raliere cât mai apropiată de principiile OCDE și o conformare cât mai exactă cu acestea.
Printre cele mai semnificative modificări și completări se numără cele referitoare la:
- Introducerea și definirea unor termeni. Forma actualizată a OUG nr. 109/2011 definește o serie de noi termeni, precum și crearea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
- Elaborarea unei politici de proprietate prin care se definește rațiunea deținerii de către stat sau de către unitățile administrativ-teritoriale a întreprinderilor publice de la nivel central și local.
- Stabilirea obiectivelor de guvernanță pe termen lung și a modalității de notificare a AMEPIP cu referire la necesitatea declanșării procedurii de selecție și numire a administratorilor și directorilor.
- Condițiile legate de studii și experiență pentru persoanele care vor ocupa funcția de administrator sau director în întreprinderile publice.
- Condițiile legate de componența Consiliului de Administrație - acesta nu poate fi format în exclusivitate din persoane de același gen, respectându-se astfel principiile prevăzute de Legea 202/2002.
- Durata mandatelor provizorii care pot fi de maxim 5 luni, cu posibilitatea de prelungire cu maxim 2 luni. De noutate este și faptul că o persoană fizică poate exercita concomitent cel mult 2 mandate de membru al Consiliului de Administrație și/sau de membru al Consiliului de Supraveghere în întreprinderi publice.
- Constituirea obligatorie în cadrul Consiliului de Administrație a Comitetului de Nominalizare și Remunerare, Comitetului de Gestionare a Riscurilor și Comitetului de Audit. Prin actul constitutiv se poate stabili și posibilitatea constituirii și a altor comitete consultative;
- Respectarea cerințelor de transparență, inclusiv desemnarea unui ofițer de conformitate, potrivit cărora întreprinderea publică, prin grija președintelui Consiliului de Administrație trebuie să publice pe pagina proprie de internet, pentru accesul acționarilor și al publicului, o serie de documente și informații relevante pentru investitori.
Inițiativa legiuitorului de a oferi mai multă transparență asupra activității întreprinderilor de stat prin implementarea dezideratelor indicate anterior și dorința acestuia de a numi în pozițiile cheie de conducere administratori profesioniști este de apreciat, rămânând însă de văzut în ce măsură noile reglementări vor conduce la o îmbunătățire reală a guvernanței corporative la nivelul întreprinderilor publice sau vor constitui premisa unui cadru legislativ mai sofisticat și doar atât.
Pentru a asigura succesul unui astfel de demers ar trebui în primul rând să existe o structură de coordonare puternică la nivel național (AMEPIP), care să aibă o viziune clară de dezvoltare și consolidare a acestui sector, dar și personal înalt calificat și sisteme de implementare adecvate. În al doilea rând, să existe un angajament de management real la nivelul întreprinderilor publice pentru a face față acestei schimbări de paradigmă, dar și a produce performanță.
Desigur, este nevoie și de stabilirea unor obiective clare vizând funcționarea Statului Român pe toate palierele sale de activitate, ceea ce presupune o schimbare de paradigmă, prin trecerea de la un sistem de exprimare a unor dorințe și așteptări înalte la un sistem de planificare, coordonare și implementare a unor măsuri realiste și realizabile, chiar dacă pe alocuri îndrăznețe. În decursul istoriei am avut realizări deosebite, uneori chiar excepționale, însă au existat și eșecuri răsunătoare. Rămâne de văzut cum ne vom juca șansele în acest caz sau doar ne vom preface.
Pentru a asigura succesul unui astfel de demers ar trebui în primul rând să existe o structură de coordonare puternică la nivel național (AMEPIP), care să aibă o viziune clară de dezvoltare și consolidare a acestui sector, dar și personal înalt calificat și sisteme de implementare adecvate. În al doilea rând, să existe un angajament de management real la nivelul întreprinderilor publice pentru a face față acestei schimbări de paradigmă, dar și a produce performanță.
Desigur, este nevoie și de stabilirea unor obiective clare vizând funcționarea Statului Român pe toate palierele sale de activitate, ceea ce presupune o schimbare de paradigmă, prin trecerea de la un sistem de exprimare a unor dorințe și așteptări înalte la un sistem de planificare, coordonare și implementare a unor măsuri realiste și realizabile, chiar dacă pe alocuri îndrăznețe. În decursul istoriei am avut realizări deosebite, uneori chiar excepționale, însă au existat și eșecuri răsunătoare. Rămâne de văzut cum ne vom juca șansele în acest caz sau doar ne vom preface.
| Roxana Tudor Partener |
Cătălina Damaschin Senior Associate |